Dragi părinți,

Echipa Adadent vine în sprijinul dumneavoastră cu sfaturi despre cum trebuie îngrijiți dințișorii celor mici.

Ne lovim adesea de conceptul că dinții de lapte nu trebuie tratați, deoarece „oricum se schimbă”.

Ceea ce este total neadevărat!

Tratamentul stomatologic la copii este deosebit de important, întrucât dinții temporari joacă un rol crucial în alimentația, dezvoltarea armonioasă și sănătatea copilului.

Caria dinților de lapte are de regulă o evoluție rapidă către stadiul de cangrenă, adică infectarea și colecția de puroi la nivelul dințișorului. De asemenea, pot apărea abcese repetate, discomfort la alimentație, febră și afectarea mugurilor dinților permanenți, care sunt plasați în os imediat sub dinții temporari.

Totodată, dinții temporari au rolul de a menține spațial necesar erupției dinților permanenți. De aceea, atunci când dințișorii de lapte nu sunt îngrijiți corespunzător și se pierd prematur, pot apărea înghesuiri dentare care persistă întreaga viață. Dacă cel mic nu a fost până acum la dentist, este foarte important ca măcar în acest stadiu să solicitați un consult de specialitate, pentru aplicarea menținătoarelor de spațiu sau a unor aparate ortodontice menite să îndrepte dințișorii și să redea copilului frumusețea zâmbetului.

Copiii nu trebuie să ajungă prima oară la dentist doar atunci când au o problemă, sau când îi doare ceva. În aceste condiții, cei mici sunt adesea anxioși, agitați și lipsiți de cooperare, ajungând să asocieze cabinetul dentar și medicul stomatolog cu durerea, dezvoltând astfel o fobie de dentist. Dimpotrivă,este bine ca prima vizită la stomatolog a copilului să fie în jurul vârstei de 3 ani, când consultația se va desfășura sub formă de joc și dialog, pentru ca cel mic să se poată acomoda cu mediul din cabinet, cu zgomotele și aparatele specifice.

Prin sectiunea „Consultație online” de pe site-ul nostru ( www.adadent.ro), echipa de medici de la Adadent  vă răspunde la eventualele întrebări sau nelămuriri cu privire la sănătatea dentară a micuților: alimente carioprofilactice, metode de menținere a igienei bucale, administrarea de fluor, obiceiul de sugere a degetului, etc.

Vă dorim o zi minunată în care să vă bucurați din plin de zâmbetul sănătos al copilașilor dumneavoastră!

Dragi pacienți,

Echipa ADADENT dorește să vină în ajutorul dumneavoastră cu informații despre diferite probleme stomatologice.

Săptămâna trecută, pe contul de Facebook al Clinicii ADADENT a fost postat un articol despre problemele care apar în perioada dentiției temporare. Acesta s-a bucurat de o părere favorabilă din partea dumneavoastră, ceea ce ne motivează să continuăm.

Regula acestui proiect este următoarea:

Echipa Adadent postează un articol pe un anumit subiect la începutul săptămânii. Dacă doriți să adresați întrebări sau să completați acest material fie cu informații, fie cu relatări  ale unor experiențe personale, vă stăm la dispoziție  pe contul de Facebook sau direct pe site-ul Clinicii ADADENT , www.adadent.ro prin formularul de contact. Cele mai relevante postări vor fi răsplătite prin mici cadouri oferite de clinica noastră.

Subiectul acestei săptămâni este patologia molarilor de minte.

Tradițional, apariția acestor dinți apare la vârsta de 18-25 ani, vârstă care este asociată cu detașarea individului de „cuib” și căpătarea independenței sociale și a maturității.

Aproximativ 20-25% dintre noi nu prezintă muguri ai măselelor de minte, acestea fiind considerate reminiscențe ale evoluției filogenetice a rasei umane, alături de alte părți sau funcții ale corpului care pe măsura evoluției au devenit practic inutile (apendicele, mușchiul urechii externe, organul vomeronazal al lui Jacobson sau a treia pleoapă-plica semilunaris).

În cazul în care acești muguri există, putem fi în situația în care molarii de minte erup, parțial sau total sau rămân incluși în os.

Există situația fericită în care acești molari au un ax de erupție favorabil și suficient spațiu pe arcadă. În acest caz, ei erup la fel ca oricare alt dinte.

În cazul în care spațiul este insuficient sau axul de erupție este nefavorabil, acești molari pot erupe parțial, zona de erupție fiind foarte frecvent sursa unor dureri uneori greu de explicat sau localizat de către pacient. Acest fenomen se numește în termeni medicali pericoronarită, care poate fi simplă, congestivă, în primă fază, și apoi să evolueze, netratată, în fază purulentă, cu posibilitatea dezvoltării unui abces în spațiile anatomice vecine, situație foarte neplăcută și extrem de periculoasă pentru pacient, care necesită intervenție de specialitate de urgență.

Printr-o poziționare defavorabilă, molarul de minte poate să provoace înghesuiri ale celorlalți dinți sau carierea rădăcinilor dinților vecini pe care se sprijină.

În cazul în care molarii de minte nu au posibilitatea să erupă, ei rămân incluși în os fără a prezenta o simptomatologie specifică (incluzie asimptomatică) sau, în timp, pot chiar dezvolta chisturi sau tumori intraosoase.

Dacă până la vârsta de 25 ani nu au apărut semne ale erupției molarilor de minte, vă recomandăm o examinare radiologică și un consult stomatologic în urma căruia veți fi lămuriți în care situație vă aflați.

Decizia terapeutică este una specifică fiecărui pacient, în funcție de situațiile de mai sus dar, în general, dacă molarii nu se află în situația fericită de a erupe complet și a contribui la masticație, ei neavând nici un rol, se recomandă a fi extrași pentru a preveni complicații ulterioare.

Totuși, știința viitorului se pare că va da o nouă importanță acestor dinți, fapt susținut și de următorul text, preluat  de pe www.descopera.ro

Din deranjantă și inutilă, măseaua de minte va fi considerată într-o zi utilă și prețioasă. Potrivit cercetătorilor de la National Institute of Advanced Industrial Science and Technology (Japonia), al treilea molar ar putea deveni o importantă rezervă de celule stem, de păstrat în caz de necesitate.

În cadrul studiului lor, cercetătorii japonezi au studiat așa-numitele celule stem „induse”, cunoscute sub sigla IPS (Induced stem cell). Acestea sunt celule deja specializate, dar „reprogramate” în laborator la starea stem prin intermediul activării a patru gene specifice. Cu ajutorul IPS, care se comportă la fel ca celulele stem embrionale, ar fi posibilă, cel puțin teoretic, tratarea pacienților cu celule provenite din propriile țesuturi.

Sursa: Galileo

Vă mulțumim că ne sunteți aproape și așteptăm cu interes postările dumneavoastră pe această temă!

Dr.Adrian Dragomir

Medic specialist chirurgie orala și maxilo-facială

Clinica ADADENT

Cluj-Napoca

La o simplă întâlnire, în obținerea unui job sau chiar în practicarea lui, la un eveniment important în viața dumneavoastră ca simplu participant sau ca sărbătorit, albirea dentară poate avea un rol foarte important și uneori, poate chiar înclina balanța în favoarea reușitei.

Astăzi, când aspectul fiecăruia dintre noi este atât de important în fiecare capitol al vieții noastre, din ce în ce mai multe persoane se gândesc la această alternativă, pentru că un zâmbet frumos este o carte de vizită extraordinară.

Albirea dinților este încă un subiect controversat, la peste 10 ani de la apariția acestei proceduri în cabinetele și clinicile stomatologice.

În stomatologie, albirea dentară a devenit o procedură uzuală, aplicată pacienților care își doresc o dantură sănătoasă dar și o estetică deosebită.Fiind o procedură deloc complicată, albirea dentară presupune un proces de decolorare a dentinei și a smalțului cu ajutorul unor substanțe speciale ce conțin compuși peroxidici care, în contact direct cu dintele, acționează asupra colorațiilor acestuia. Albirea este de două feluri: albirea dinților a căror culoare a fost modificată în urma devitalizării (scoaterii nervului) sau a unui traumatism și albirea în scop cosmetic.

Albirea dentară în scop cosmetic (bleaching) este un procedeu prin care dinții sunt aduși la o culoare mai deschisă decât culoarea lor naturală. Această procedură se poate realiza acasă sau în cabinetul stomatologic. Pentru albirea realizată acasă, este necesară confecționarea unor gutiere (conformatoare de plastic) care se aplică pe dinți. Acestea sunt realizate în laborator, după o amprentare prealabilă a arcadelor dentare. În interiorul acestor conformatoare se aplică gelul de albit, exclusiv în zona care va veni în contact cu suprafața vestibulară (care privește spre buze) a dinților. Se realizează la indicația medicului stomatolog, folosind geluri cu concentrație mai mică (6%, 10%, 15%). Aceste gutiere se poartă pe timpul nopții (8 ore), mai întâi la o arcadă timp de 4-5 zile și apoi la cealaltă pentru aceeași perioadă.

Nu se poartă concomitent din două motive:

1. Din cauza dificultății în purtare.
2. Pentru a se vedea diferența dintre arcada albită și cea nealbită.

Dacă în timpul procedurii pacientul resimte sensibilitate, se poate alterna purtarea gutierelor cu gel de albire, în următoarea noapte aplicând în gutiere gel desensibilizant.

În cabinet se poate face albirea utilizând o lampă specială. Este metoda cea mai eficientă de albire, se realizează sub supravegherea medicului cu ajutorul unor geluri cu concentrație mare (38%) , necesită câteva ședințe (aproximativ 3), în funcție de nevoile pacientului. Această metodă oferă rezultatele cele mai spectaculoase și cu cea mai mare durabilitate în timp. În general, prin această metodă se pot obține modificări de culoare ale dinților de la 3 la 8 nuanțe.

Procesul de albire acționează numai pe dinții naturali, nu și pe obturații, fațete, coroane sau punți dentare, astfel că acestea necesită, de obicei, înlocuirea după terminarea tratamentului. Efectul albirii dentare durează în general 2-3 ani, în funcție de tipul și frecvența coloranților extrinseci care acționează asupra dinților (băutorii de cafea, sucuri, fumătorii vor beneficia de acest efect o durată mai scurtă de timp). Tratamentul se poate relua însă periodic, pentru a se menține estetica dentară dorită.

Albirea dentară este indicată tuturor pacienților care doresc să aibă un zâmbet luminos și atrăgător!

În general, rezultatele cele mai bune se obțin în cazuri de colorații ușoare și medii ale dinților, gradul de albire fiind dependent de structura dinților și de tipul de coloranți la care sunt expuși dinții în mod frecvent. Colorațiile accentuate beneficiază de un tratament mai îndelungat de albire și cu rezultate diferite de la caz la caz. Hipersensibilitatea dentară reprezintă o contraindicaie a albirii, deoarece aceasta va exacerba simptomele deja existente.

Albirea nu este indicată copiilor de până la 14 ani, femeilor însărcinate sau femeilor care alăptează, deoarece nu s-au făcut cercetări asupra acestora. Unii pacienți pot simți o sensibilitate crescută la rece sau un ușor disconfort în zona dinților. Aceste simptome dispar însă în decursul a 1-3 zile de la finalizarea tratamentului. Pe timpul tratamentului evitați consumul de băuturi reci sau fierbinți, consumul de citrice și fumatul.

Vă mulțumim pentru că ne sunteți aproape și vă așteptăm cu drag la clinica noastră, pentru ca împreună să găsim soluții pentru un zâmbet perfect!

www.adadent.ro

Dr. Cristina Fabian
Medic specialist endodont
Clinica Adadent
Cluj Napoca

Traditional, aparitia acestor dinti se realizeaza in intervalul 18-25 ani, varsta care se asociaza cu detasarea individului de “cuib” , atingerea maturitatii si obtinerea independentei sociale.

Aproximativ 20-25% dintre noi nu prezinta muguri ai maselelor de minte, acestea fiind considerate reminiscente ale evolutiei filogenetice a rasei umane, alaturi de alte parti sau functii ale corpului care pe masura evolutiei au devenit practic inutile.(apendicele, muschiul urechii externe, organul vomeronazal al lui Jacobson sau a treia pleoapa-plica semilunaris).

In cazul in care acesti muguri exista, putem fi in situatia in care molarii de minte erup, partial sau total sau raman inclusi in os.

Exista situatia fericita in care acesti molari au un ax de eruptie favorabil si suficient spatiu pe arcada; in acest caz ei erup la fel ca oricare dinte.

In cazul in care spatiul este insuficient sau axul de eruptie este nefavorabil, acesti molari pot sa erupa partial, zona de eruptie fiind foarte frecvent sursa unor dureri greu de explicat sau localizat de catre pacient. Acest fenomen se cheama pericoronarita, care poate sa fie simpla, congestiva, in prima faza, putand sa evolueze, netratata, in faza purulenta, cu posibilitatea dezvoltarii unui abces in spatiile anatomice vecine, situatie foarte neplacuta si extrem de periculoasa pentru pacient, care necesita interventie de specialitate de urgenta.
Prin pozitionarea nefavorabila molarul de minte poate sa provoace inghesuiri ale celorlalti dinti sau carierea radacinilor dintilor vecini pe care se sprijina.

In cazul in care molarii de minte nu au posibilitatea sa erupa, ei raman inclusi in os fara a prezenta o simptomatologie specifica (incluzie asimptomatica) sau, in timp, pot dezvolta chisturi sau tumori intraosoase.
Daca pana la varsta de 25 ani nu au aparut semne ale eruptiei molarilor de minte, va recomandam o examinare radiologica si un consult stomatologic in urma caruia veti fi lamuriti in care situatie va aflati.

Decizia terapeutica este una specifica fiecarui pacient, in functie de situatiile de mai sus dar, in general, daca molarii nu se afla in situatia fericita de a erupe complet si a contribui la masticatie, ei neavand nici un rol, se recomanda a fi extrasi pentru a preveni complicatii ulterioare.

Totusi, stiinta viitorului se pare ca va da o noua importanta acestor dinti, fapt sustinut de urmatorul text, preluat de pe www.descopera.ro

“Din deranjanta si inutila, maseaua de minte va fi considerata intr-o zi utila si pretioasa. Potrivit cercetatorilor de la National Institute of Advanced Industrial Science and Technology (Japonia), al treilea molar ar putea deveni o importanta rezerva de celule stem, de pastrat in caz de necesitate.

In cadrul studiului lor, cercetatorii japonezi au studiat asa-numitele celule stem “induse”, cunoscute sub sigla IPS (Induced stem cell). Acestea sunt celule deja specializate, dar “reprogramate” in laborator la starea stem prin intermediul activarii a patru gene specifice. Cu ajutorul IPS, care se comporta la fel ca celulele stem embrionale, ar fi posibila, cel putin teoretic, tratarea pacientilor cu celule provenite din propriile tesuturi.
Sursa: Galileo“
Va multumim ca ne sunteti aproape si asteptam cu interes postarile dumneavoastra pe aceasta tema!

Dr.Adrian Dragomir
Medic specialist chirurgie orala si maxilo-faciala
Clinica ADADENT
Cluj-Napoca